Prețurile la energie sunt în creștere și este probabil un semn că lucrurile vor continua în același mod. Jurnaliștii de la Wall Street Journal consideră că această creștere poate fi pusă pe seama unei varietăți de lucruri:
- a revenirii cererii după încheierea lock-down-ului;
- scăderii producției de energie din surse regenerabile din cauza lipsei de vânt în Europa în cea mai mare parte a anului 2021;
- politicii climatice din ce în ce mai costisitoare.
Dar, în timp ce pandemia se va încheia și vântul va sufla din nou, politicile climatice pentru a obține emisii „zero” vor menține prețurile în creștere. Asta îngrijorează atât consumatorii, cât și orice furnizor de energie electrică.
Barack Obama a recunoscut în 2008 că prețurile la energie electrică „vor exploda cu siguranță” în conformitate cu politicile climatice pe care el le-a propus. Obama a fost mai sincer decât mulți dintre politicienii și avocații de astăzi. Limitarea utilizării combustibililor fosili necesită scumpirea acestora și împingerea oamenilor către alternative verzi care rămân mai scumpe și mai puțin eficiente.
În Marea Britanie, prețurile reale la energie electrică s-au dublat din 2003 și până acum, după ce au scăzut de cinci ori în secolul al XX-lea. Politica climatică britanică a adăugat deja peste 10 miliarde de lire sterline anual la factura națională de energie electrică până în 2020.
Cele mai citite articole
Chiar înainte de creșterea prețului energiei de anul trecut, între 50-80 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu își puteau permite să-și încălzească suficient casele. Este probabil ca situația să se înrăutățească, deoarece în acest an facturile europene la energie se așteaptă să crească foarte mult.
Și în S.U.A., prețurile la benzină au atins, în octombrie, un nivel maxim raportat la ultimii șapte ani, în timp ce încălzirea pe gaz este estimată a fi cu 30% mai scumpă în această iarnă decât în anul precedent.
Aceiași jurnaliști de la Wall Street Journal consideră că tarifele vor continua să crească dacă politicienii rămân înclinați să obțină emisii nete zero la nivel global. Bank of America precizează că atingerea de emisii zero la nivel global până în 2050 va costa 150 de trilioane de dolari în 30 de ani – aproape dublul produsului intern brut anual combinat al fiecărei țări de pe pământ.
Costul anual (5 trilioane de dolari) este mai mult decât cheltuie în fiecare an toate guvernele și gospodăriile lumii pentru educație.
Studiile academice constată că politica este și mai costisitoare. Cea mai mare bază de date despre scenarii climatice arată că menținerea creșterii temperaturii la 2 grade Celsius – o politică mai puțin strictă decât zero net până la jumătatea secolului – ar costa probabil 8,3 trilioane de dolari, sau 3,3% din PIB-ul mondial, în fiecare an până în 2050. Iar costurile continuă să crească așa că până la sfârșitul secolului contribuabilii vor plăti aproximativ 1 cvadrilion de dolari — o mie de trilioane — în total.
