Vertijul este o senzatie care poate aparea aparent fara niciun motiv sau ca urmare a schimbarii pozitiei intregului corp sau doar a capului. Persoana afectata simte ca totul se invarte in jurul sau ca ea este cea care se roteste. Vertijul este insotit de multe ori de alte simptome: greata, senzatia de lesin, transpiratia abundenta, varsaturile sau accelerarea ritmului cardiac.
Vertijul este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adultii ajung la medic, intrucat afecteaza echilibrul. Acesta este unul dintre mecanismele de baza pentru functionarea corecta a corpului. Cand nu isi mai indeplineste rolul de mentinere a corpului intr-o pozitie statica sau dinamica, mecanismul echilibrului ne pune in imposibilitatea de a realiza multe dintre activitatile noastre zilnice.
De ce apare vertijul?
Vertijul poate aparea ca urmare a unor probleme care tin de urechea interna, de afectiuni circulatorii dar si din alte cauze.
Vertijul, determinat de tulburari ale urechii interne
Simtul echilibrului rezulta din combinarea semnalelor trimise de diverse parti ale sistemului senzorial. Acestea includ:
- Ochii. Ei transmit pozitionarea in spatiu si felul in care ne miscam.
- Urechea interna. Aceasta raspunde la miscarile rotationale si la miscarea capului in raport cu gravitatia.
- Sistemul proprioreceptiv. Este format din receptori prezenti in articulatii, muschi si oase, care transmit creierului informatii despre pozitie si miscari.
Vertijul apare atunci cand creierul primeste semnale de la urechea interna care nu corespund cu informatiile primite de la receptori sau de la ochi. Aceasta manifestare poate aparea in timpul calatoriilor cu vaporul, cu masina sau avionul. De asemenea, poate fi declansata de urmatoarele afectiuni ale urechii interne:
- Vertijul paroxistic pozitional benign. Acesta se declanseaza la miscari bruste, ca ridicarea din pat sau intoarcerea rapida a capului. Rezultatul este o senzatie scurta dar intensa de rotire sau miscare.
- Migrena. Chiar daca nu este puternica, migrena poate cauza ameteli, care pot dura de la cateva minute la cateva ore.
- Infectia. Neuronita vestibulara este o infectie virala care afecteaza nervul vestibular. Vertijul cauzat de aceasta boala apare constant si este intens.
- Boala Meniere. Aceasta boala consta in acumularea de lichid in exces in urechea interna. Boala Meniere provoaca episoade de vertij lungi, de cateva ore. Vertijul poate fi insotit de pierderea temporara a auzului, senzatia de ureche infundata si de tinitus.
Vertijul cauzat de probleme circulatorii
Senzatia de dezechilibru, ameteala sau slabiciune pot aparea si cand creierul nu primeste destul sange. O scadere brusca a tensiunii, determinata de ridicarea sau asezarea prea brusca, poate cauza vertij. De asemenea, circulatia necorespunzatoare a sangelui provoaca un flux sanguin insuficient pentru creier sau urechea interna. Afectiuni ca aritmia, cardiomiopatia sau accidentul ischemic tranzitoriu pot afecta fluxul de sange si pot cauza vertij.
Alte cauze ale vertijului
Cele mai citite articole
Vertijul poate aparea si ca urmare a altor situatii sau afectiuni, precum:
- Deshidratarea si supraincalzirea
- Hipoglicemia
- Anemia
- Anxietatea
- Administrarea unor medicamente sedative, pentru reducerea tensiunii, sau de alt tip
- Boli neurologice ca Parkinson sau scleroza multipla
Cauza vertijului, importanta
Vertijul de orice tip este periculos pentru ca pierderea echilibrului poate duce la cazaturi sau alte accidente cu urmari grave. Simptomele si tratamentul vertijului sunt corelate. Astfel, administrarea de medicamente pentru problemele circulatorii sau pentru prevenirea raului de miscare poate ameliora unele manifestari, dar numai daca se potrivesc simptomatologiei pacientului. Tratamentul poate include un program de reabilitare vestibulara, daca sursa vertijului este urechea interna.
Vertijul poate semnala, de asemenea, afectiuni grave ale sistemului nervos central, mai ales cand se asociaza cu tulburari de vorbire sau inghitire, scaderea capacitatii de coordonare sau vedere dubla. Astfel, medicul poate identifica existenta unei tumori cerebrale, a sclerozei multiple sau a accidentului vascular cerebral.
Vertijul poate afecta pe oricine, de aceea este important sa cunoastem cauzele acestuia. Alegerea tratamentului potrivit se face in functie de simptome si de specificul pacientului. Identificarea cauzei reprezinta, astfel, primul pas spre vindecarea persoanei afectate de vertij.
Referinte:
Ambardekar, Nayana. “Vertigo: Causes, Symptoms, and Treatment.” WebMD, WebMD, 22 Dec. 2018, www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment.
Dizziness. 15 Apr. 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dizziness/symptoms-causes/syc-20371787.
