Narghileaua este utilizată încă din cele mai vechi timpuri și a rămas, în prezent, un mod prin intermediul căruia oamenii se destind, iar cei curioși încearcă diverse combinații de arome, atunci când savurează un cocktail sau o cafea turcească. De altfel, narghileaua a apărut în urmă cu peste o mie de ani, în India și Pakistan. Apoi, obiectul care devenise tradiție în Orientul Mijlociu a fost asimilat și în alte culturi, în Europa sau America. În cele ce urmează, vei descoperi câteva aspecte interesante despre instrumentul oriental care este utilizat pentru fumat.
Iată câteva lucruri inedite referitoare la istoria narghilelei:
- Narghileaua a cunoscut o adevărată popularitate încă din perioada Imperiului Persan. Are o istorie bogată, iar în Imperiul Otoman a fost un instrument de fumat extrem de popular. De altfel, acum sute de ani în urmă, narghileaua era utilizată diferit, față de prezent. De exemplu, la vremea aceea, narghileaua era confecționată din lemn, în diverse forme și mărimi. Era regăsită, de cele mai multe ori, în cafenele, fiind utilizată, de obicei, de oameni înstăriți și persoanele intelectuale. La momentul actual, narghileaua a devenit un instrument oriental de fumat folosit de orice categorie socială. De altfel, poate fi folosit atât în anumite cafenele și localuri, cât și în anumite spații special amenajate pentru o asemenea activitate.
- Pe de altă parte, narghileaua, la începuturi, era savurată cu tutun negru iranian. Acesta este cultivat și în prezent. La momentul descoperirii sale, tutunul pentru narghilea era umezit, apoi se împacheta și se așeza pe cărbuni. În acest mod, persoana care fuma din narghilea simțea o aromă puternică. Anii au trecut, iar pentru acest instrument oriental de fumat au fost descoperite mai multe arome care, de altfel, aduc în încăperea în care se consumă un miros specific. La momentul actual, tutunul utilizat pentru acest mod de fumat reprezintă, de fapt, un amestec de fructe uscate și miere. O aromă pentru narghilea puternică poate fi cea de căpșuni, mentă, fructe de pădure sau zmeură. Totodată, fumul este filtrat prin apa din vasul instrumentului de fumat.
- De asemenea, un alt aspect care a trezit interesul spre aflarea istoriei narghilelei reprezintă modul în care a ajuns să fie un mod de socializare pentru femei. Pe „timpuri”, doamnele se adunau într-o locuință sau mergeau în cafenele, pentru a savura aromele narghilelei și pentru a socializa. Cu alte cuvinte, devenise un obicei într-o comunitate. Mai cu seamă, întrevederile de această tipologie au fost dominante în secolul al XIX-lea. La vremea aceea, bărbații preferau să fumeze țigări, presupunând că narghileaua reprezintă un instrument de fumat rafinat.
- Nu în ultimul rând, narghileaua poartă denumiri diferite, în funcție de țară și culturile proprii pe care le au. De exemplu, în Ungaria și America de Nord, narghileaua se regăsește sub forma de „water pipe”, adică „pipă de apă”, punându-se accent pe faptul că instrumentul de fumat poate funcționa doar în condițiile în care are lichid, în recipient. De altfel, în Orientul Mijlociu, narghileaua poartă denumirea de „shisha” care, în traducere, înseamnă „apă”. Pe de altă parte, în Albania, instrumentul oriental de fumat poartă numele de „Lula” sau „Lulava”.
Cele mai citite articole
În prezent, narghileaua a devenit un instrument de fumat foarte popular, care este regăsit în localuri, cafenele și chiar și în restaurante. Piața abundă într-o mulțime de arome, de la cele exotice, până la cele fresh, cu mentă sau lămâie și ghimbir. De altfel, narghileaua a rămas, chiar și acum, un mod prin care oamenii se strâng la o masă pentru a socializa și a se bucura de gusturi orientale sau clasice de tutun.
Sursă foto: Pexels.com
